Conceptul și obiectivele principale ale privatizării

anterior ◈ următoarea
  • Sistemul de subiect și de curs
    • Antreprenoriatul ca subiect al reglementării juridice
      • Raportul dintre conceptele de „afaceri“, „activitate economică“, „activitatea economică“, „de afaceri“
      • Forme și tipuri de activitate de întreprinzător
    • Conceptul de drept de afaceri și locul său în structura legii române
    • Principiile dreptului afacerilor
      • Principiile de bază ale dreptului afacerilor
    • Metode de dreptul afacerilor
    • relațiile juridice care apar în domeniul antreprenoriatului
  • Surse de dreptul afacerilor
    • Conceptul și tipuri de surse de drept de afaceri
      • Dreptul afacerilor și direcțiile de bază ale îmbunătățirii acesteia
      • Sistemul de legi de afaceri
    • practică de afaceri ca sursă de drept de afaceri
    • Aplicarea dreptului internațional
    • Rolul practicii judiciare în reglementarea juridică a relațiilor în domeniul antreprenoriatului
  • Statutul juridic al entităților individuale de afaceri
    • Subiecții de activitate antreprenorială: conceptul și tipurile
    • formă particulară de antreprenoriat
      • Capacitatea juridică a întreprinzătorului particular
      • Licențierea forme individuale de afaceri
    • Formele colective de afaceri
      • parteneriat nelimitat
      • parteneriat Limited
      • Societate cu răspundere limitată (SRL)
      • Societățile pe acțiuni (SA)
      • cooperative de producție (PC)
      • De stat și municipale întreprinderi unitare
    • întreprinderile mici
      • asociații de afaceri
        • Clasificarea exploatațiilor
        • Modalități de a crea exploatații. sistem de participare
    • grupuri financiar-industriale
    • Alte forme de asociații de afaceri
    • Organizațiile non-profit ca subiecți ai activității de întreprinzător
  • Stabilirea și încetarea activității agenților economici
    • Procedura și metodele de creare a întreprinderilor
    • Înregistrarea de stat a entităților de afaceri
    • Reorganizarea entităților de afaceri colective
    • Eliminarea entităților de afaceri colective
  • Insolvabilitatea (faliment) a agenților economici
    • Conceptul, criteriile și semnele de insolvabilitate (faliment)
      • Criterii de faliment
      • semne de faliment
    • Statutul juridic al părților implicate insolvență (faliment)
    • Statutul juridic al creditorului
    • Statutul juridic al arbitraj
    • Instanța de arbitraj ca parte în insolvență legală (faliment)
    • insolvabilitate (faliment)
      • Observare. Conceptul de supraveghere. Procedura de „Neutralitatea“
      • redresare financiară
      • Controlul extern. Scopuri și bază introducerea controlului extern
      • administrare judiciară
      • un acord de soluționare. Comerțul mondial în procesele de faliment și creanțe
  • Regimul juridic al proprietății de entități de afaceri
    • Conceptul și tipurile de active ale agenților economici
    • Forme legale de proprietate care aparțin agenților economici
    • Regimul juridic al anumitor tipuri de proprietate
      • Regimul juridic al fondurilor
      • Regimul juridic al valorilor mobiliare
      • Regimul juridic de profit
  • Privatizarea proprietății de stat și municipale
    • Conceptul și obiectivele principale ale privatizării
    • Legislația cu privire la privatizare
    • Subiectele și obiectele relațiilor de privatizare
    • Procedura și metodele de privatizare
  • Mecanismul de reglementare de stat a activității de afaceri
    • Reglementarea de stat a activității de afaceri: concept, tipuri, motive și limite
    • Metode, mijloace și forme de reglementare a afacerilor
    • Controlul statului asupra activităților de afaceri
  • Reglementarea de stat a activităților economice funcționale
    • Regulamentul privind autorizarea activității de afaceri
      • subiecții concurenței
      • legile antitrust
      • Conceptul și tipuri de monopoluri
      • Activitatea de concurență monopolistă de subiecți
      • autorităţile antitrust
      • pentru încălcarea sancțiunilor legea antimonopol
    • reglementare tehnică
      • reglementări tehnice
      • standardizare
      • conformitate
      • Controlul de stat (supraveghere) asupra respectării reglementărilor tehnice
    • reglementarea prețurilor de stat
      • Tarifarea ca formă de activități economice și juridice
      • Legislația privind tsepah și de stabilire a prețurilor și direcția principală a îmbunătățirii acesteia
      • Regimul publicSTRONG_END juridic al prețurilor
    • Reglementarea de stat a activității inovatoare
      • Surse de reglementare juridică a activității de inovare
      • Subiecții și obiecte de inovare
      • Regimul public-juridic al activității inovatoare
    • Reglementarea de stat a activității de investiții
      • Subiecții de activitate Investiții
      • obiecte de activitate de investiții
      • Regimul public-juridic al activității de investiții
      • Caracteristici ale formelor individuale ale activității investitorilor străini pe teritoriul România
    • reglementarea de stat a activităților de comerț exterior
      • Surse de reglementare juridică a activității economice externe
      • Subiectele și obiectele activității economice externe
      • Regimul public-juridic al activității economice externe
  • Reglementarea de stat a tipurilor de afaceri din industrie





    • Reglementarea de stat a activităților bancare
      • Conceptul și structura sistemului bancar românesc
      • Surse de reglementare juridică a activității bancare
      • Statutul juridic al instituțiilor bancare de credit
      • Regimul publicSTRONG_END juridic al activităților bancare
    • Reglementarea de stat a activității de schimb
      • Surse de reglementare juridică a activității de schimb
      • Subiecte activități de schimb
      • Regimul public-juridic al activității de schimb
    • Reglementarea de stat a activității de asigurare
      • Surse de reglementare juridică a activității de asigurare
      • Subiecții de afaceri de asigurare (activitatea de asigurare) și participanții relațiilor de asigurare
      • Obiecte de asigurare
      • Regimul de drept public pentru activitatea de asigurare
    • Reglementarea de stat a activităților profesionale de afaceri pe piața valorilor mobiliare
      • Surse de reglementare juridică a activităților profesionale de afaceri pe piața valorilor mobiliare
      • Subiectii de activități profesionale de afaceri pe piața valorilor mobiliare
      • Regimul public-legală a activităților profesionale de afaceri pe piața valorilor mobiliare
    • Reglementarea de stat a activităților de audit
      • tipuri de audit
      • Surse de reglementare juridică a activităților de audit
      • subiecte de audit
      • Regimul public-legală a activității de audit
    • Reglementarea de stat a activității de evaluare
      • Surse de reglementare juridică a activității de evaluare
      • Subiectele și obiectele de activitate de evaluare
      • Regimul public-juridic al activității de evaluare
  • contract de întreprinzător
    • Contract antreprenorială: concept, tipuri și domeniu de aplicare
    • Specificul încheierii contractului de afaceri
    • Caracteristici Modificarea și rezilierea contractului de afaceri
    • Executarea acordului de afaceri: concept, principii
  • Responsabilitatea în afaceri
    • Concept, tipuri și motive de aplicare a răspunderii
    • Penalizare: concept, tipuri și ordinea colectării
    • Pierderi: concept, tipuri și ordinea colectării

Conceptul și obiectivele principale ale privatizării

definiția legală a „privatizare“ a conceptului este dată în art. 1 din Legea cu privire la privatizare. Sub privatizarea proprietății de stat și municipale se referă la înstrăinarea gratuită a proprietății deținute de România, subiecții săi, entitățile municipale, proprietatea fizică și (sau) persoane juridice. O astfel de definiție este o singură față (în principal juridică), și nu dezvăluie caracteristicile sale esențiale.







Privatizarea pot fi vizualizate în diferite aspecte: organizatorice și tehnice, economice, juridice și altele.

Ca un tip special de activitate administrativă reprezintă un set de acțiuni interdependente și concertate a entităților de privatizare pentru transferul de obiecte de stat și proprietate municipală în privat. Mai mult decât atât, această activitate se realizează prin decizia și cu participarea directă a organelor speciale de stat și municipalități în modul prevăzut și forma. Ca activități de management al privatizării este format structural din două elemente: privatizarea obiectelor și subiecte. Detaliile cu privire la aceste elemente vor fi discutate mai jos.

aspectul juridic al privatizării este reflectată în următoarele puncte.

În primul rând, legea reglementează organizarea și activitatea cu privire la privatizare. Legislația definește obiectivele principale și principiile privatizării, procedurii sale, drepturile, îndatoririle și responsabilitățile participanților la privatizare și așa mai departe. D.

În al doilea rând, Codul civil (art. 217) consideră că privatizarea ca modalitate de achiziție derivat de proprietate. Du-te dreptul la privatizarea proprietății este determinată de contractul de vânzare. Cu alte cuvinte, privatizarea a obținut o modalitate de a dobândi dreptul de proprietate; un contract de vânzare a bunurilor privatizate - (Art. 8 din Codul civil) baza (fapt juridic) crearea, modificarea și încetarea drepturilor civile.

În opinia noastră, termenii „metodă“ și „de bază“ - nu sinonime. De exemplu, derivații de achiziție a metodelor de transfer drepturilor de proprietate includ, sechestru, răscumpărare. Bazele de transmisie sunt: ​​contracte pentru înstrăinarea lucrurilor; moștenire și succesiune de cazuri în reorganizarea persoanei juridice; descentralizarea proprietății fără moștenitori. În plus, contractul de vânzare - nu este singurul fapt juridic în procesul de privatizare. Decizia privind condițiile de privatizare, acceptate de către autoritatea competentă, inițial ca o parte a faptelor juridice. Decizia ar trebui să fie încheierea și executarea contractului de vânzare-cumpărare a obiectului privatizării. Mai mult, contractul între vânzător și cumpărător sunt supuse înregistrării obligatorii.

Regula generală cu privire la momentul apariției dreptului de proprietate de la cumpărător în temeiul contractului cuprinse în art. 223 din Codul civil. În special, atunci când înstrăinarea proprietății supuse înregistrării de stat, dreptul de proprietate al dobânditorului ca unei astfel de înregistrare, cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege.

În virtutea alin. 4, art. 32 din Legea privind privatizarea proprietății asupra bunului imobil privatizat este transferat cumpărătorului de la data înregistrării de stat a transferului de astfel de proprietate. Motivele pentru înregistrarea de stat a proprietății - un contract de vânzare de bunuri imobile, precum și actul de transfer sau un act de acceptare și de transfer de proprietate.

În prezent, înregistrarea de stat a drepturilor de bunuri imobile și tranzacții cu acesta, în conformitate cu Legea cu privire la înregistrarea drepturilor de proprietate reale.

Reorganizarea societății (persoane juridice) - o etapă independentă a procesului de privatizare și, prin urmare, (reorganizarea) este efectuată prin propriile lor reguli. Cumpărător de stat și municipale întreprindere devine un succesor legal universal la drepturile și responsabilitățile sale economice și morale, în conformitate cu termenii contractului și legea. Cu toate acestea, condițiile speciale pot fi prevăzute în contractul de vânzare între vânzător și cumpărător, ceea ce face succesiunea nu este completă și parțială.

Privatizarea în sens restrâns (strict) trebuie să se facă distincția între privatizarea și comercializarea. Deetatizarea poate fi descrisă pe scurt ca slăbirea monopolului de stat în domeniul managementului economiei prin transformarea întreprinderilor de stat în alte forme organizatorice și juridice. Spre deosebire de privatizarea proprietății de stat în timpul privatizării nu se transformă într-un privat. La rândul său, comercializare este o reorganizare a întreprinderilor de stat și municipale prin alocarea unităților lor structură cu drepturi de persoană juridică, fără a schimba forma de proprietate.

„Privatizarea“ a fost sugerat o interpretare largă a conceptului în literatura economică. Astfel, omul de știință A. română Radygin consideră că definiția privatizării în sens larg pentru a include nu numai privatizarea în sens strict, dar, de asemenea, procesul de modificare de management al întreprinderii de stat, fără înstrăinarea drepturilor de proprietate pe baza de contracte, leasing și alte contracte. Sinonim cu această interpretare într-o mare măsură, este conceptul de „privatizare“ ce să caute înainte.

Interpretarea largă de privatizare este, de asemenea, caracteristica de oameni de știință de Vest. De exemplu, prof. E. Savas în cadrul privatizării înțelege punerea în aplicare a diferitelor măsuri de modificare a obiectului de activitate al statului sau pentru a spori rolul sectorului privat în afaceri. Numit om de știință include conceptul de „privatizare“ a măsurilor de consolidare a orientării intereselor frecvente ale societății.

Astfel, privatizarea - este un set de activități.

Oamenii de stiinta americani X. Feigenbaum și Henig D. considerând privatizarea ca instrument strategic în vederea realizării obiectivelor politice ale partidelor specifice, politicieni sau grupuri de interese. Recente încearcă să schimbe echilibrul puterii de către aliați angajarea și recompensa pe cei care le sprijină. De exemplu, un program de vânzare de proprietate, lansat de guvernul lui Chirac, care a fost la putere în Franța în 1986-1988 gg. a avut ca scop principal este acela de a asigura victoria în alegeri.

Astfel de strategii a făcut guvernul lui Margaret Thatcher în perioada premergătoare alegerilor. unitate românească folosește, de asemenea, un „atu“ al privatizării în scopuri politice.

Printre aceste obiective sunt:

În procesul de privatizare a unora dintre obiectivele sunt modificate în funcție de situația politică, economică din țară și de alți factori. Deci, la prima etapă de privatizare a fost atins principalul său obiectiv - redistribuirea proprietății de stat și municipale de privatizare între părțile interesate (actorii de stat din România, municipalități, persoane fizice și juridice).

Astfel, privatizarea proprietății de stat și municipale reprezintă una dintre modalitățile de distribuție (redistribuire) a bunurilor corporale și necorporale în formă de înstrăinare oneroasă a proprietății deținute de România, subiecții săi, entitățile municipale, proprietatea fizică și (sau) persoanele juridice în vederea realizării obiectivelor de bază care sunt specificate în programul de stat de privatizare.

Consum Memorie: 0.5 MB







anterior ◈ următoarea